În România, caracterizată printr-un risc seismic ridicat, expertizarea tehnică a clădirilor existente reprezintă o etapă fundamentală în procesul de gestionare a siguranței structurale.
Conform P100-3/2019 – Normativ privind evaluarea seismică a construcțiilor existente, scopul expertizei este de a stabili, cu un grad corespunzător de încredere, măsura în care construcția analizată satisface cerințele fundamentale utilizate la proiectarea structurilor noi.
Principiile evaluării seismice
Evaluarea clădirilor existente urmărește încadrarea construcției într-un nivel de performanță conform normativului în vigoare.
Aceasta presupune:
- determinarea acțiunilor seismice probabile pentru perioada de referință a exploatării
- analiza conformării seismice a sistemului structural în raport cu principiile actuale de proiectare (regularitate, ductilitate, redundanță)
- identificarea și cuantificarea degradărilor structurale și nestructurale, precum și a cauzelor acestora
- raportarea comportării estimate la clasele de risc seismic (RsI – RsIV)
Un element central îl constituie nivelul de cunoaștere (Knowledge Level – KL) al structurii, care variază de la KL1 (minim) la KL3 (avansat). În mod uzual, pentru expertize conforme programelor de finanțare sau pentru stabilirea măsurilor de intervenție, este necesar cel puțin KL2 – cunoaștere normală, implicând sondaje, încercări de materiale și relevee complete.
Valabilitatea unui raport de expertiză
Un raport de expertiză nu are o valabilitate nelimitată, fiind condiționat de factori precum:
- schimbarea normativului de bază după care a fost realizat raportul de expertiză (se pot schimba cerințele de performanță după care se evaluează și/sau încadrează clădirea)
- manifestarea unor fenomene importante (precipitații, vânt seism, tasări) care pot genera degradări sau accentua degradările existente
- forma și perioada programului de finanțare pentru lucrări de intervenție
Criterii pentru actualizarea raportului
Un raport de expertiză poate fi actualizat dacă sunt îndeplinite anumite condiții:
- raportul inițial a fost întocmit conform P100-3/2008 sau P100-3/2019;
- metodologia de evaluare a fost cel puțin de nivel 2
- există studiu geotehnic cu dezveliri la fundații
- nu au avut loc intervenții structurale asupra clădirii și nu există degradări noi
- reevaluarea nu schimbă clasa de risc seismic sau gradul de asigurare seismică
În aceste cazuri, actualizarea constă în revizuirea raportului conform formatului prevăzut la cap. 8 din P100-3/2019, completarea nivelului de cunoaștere sau reevaluarea numerică/calitativă pe baza noilor cerințe.
Situații care impun o nouă expertiză
Actualizarea nu mai este posibilă atunci când:
- raportul inițial a fost realizat după normative depășite (P100/1992 sau anterior)
- nivelul de cunoaștere este redus (nu există sondaje, încercări de materiale sau relevee complete)
- metodologia aplicată a fost de nivel 1
- evenimentele recente (cutremure, tasări, accidente structurale) au generat degradări semnificative
În aceste situații, se impune realizarea unei expertize noi, însă informațiile colectate în documentația anterioară pot constitui un suport util pentru noua analiză.
Concluzii
Expertizarea tehnică a clădirilor reprezintă un instrument esențial pentru evaluarea vulnerabilității seismice și pentru fundamentarea deciziilor privind consolidarea sau reabilitarea.
Valabilitatea și posibilitatea de actualizare a unui raport sunt condiționate strict de cadrul normativ, nivelul de cunoaștere și starea actuală a construcției.
Pentru un suport tehnic bazat pe experiență și expertiză solidă, echipa Ingineria Asociați Construct vă stă la dispoziție cu detalii concrete despre modalitățile prin care echipa de specialiști atestați poate evalua starea structurală a clădirii, din perspectiva conformării seismice și a intervențiilor necesare—incluzând atât expertize locale, cât și evaluări complexe ale întregului ansamblu construit.
Din perspectiva inginerească, respectarea procedurilor din P100-3/2019 și menținerea unei documentații complete (relevee, sondaje, studii geotehnice) asigură nu doar conformitatea legală, ci și premisele unei decizii tehnice corecte, cu impact direct asupra siguranței utilizatorilor și durabilității fondului construit.