Când vorbim de realizarea unei clădiri și ne raportăm la cost de investiție, de fapt ne raportăm la costul cu resurselor pe care acea clădire le angrenează, le solicită, pentru a fi realizată. Sunt resurse de materiale, umane, tehnice.
La realizarea structurii de rezistență prima resursă angrenată este umană și tehnică pentru a genera proiectul de execuție. Proiectare structuri de rezistență, respectiv proiectul de execuție se poate rezuma la o listă de activități și materiale pe care le angrenez pentru a realiza clădirea (chiar și planurile de execuție exprimă acest lucru, în sensul că sunt detaliate modul de dispunere a materialelor utilizate și modul de cum să se realizeze). Proiectare structuri de rezistență reprezintă o hartă a drumului de parcurs de la idee la forma finală a clădirii.
Valoarea financiară la realizarea unei clădiri se poate raporta la consumul de materiale, mai exact câte kg de oțel sau metrii cubi de beton la suprafață îmi sunt necesari pentru a realiza investiția la nivelul obiectivelor impuse de norme sau obiective superioare normelor.
Standardul actual de proiectare setează două obiective importante pentru o clădire, la rândul lor cu subobiective, cele două obiective de bază sunt limitarea degradărilor pentru acțiuni recurente de exploatare și prevenirea de pierderi de veți omenești pentru acțiunea cutremurului de proiectare. Astfel, pentru o clădire avem un consum de beton și armătură pentru a atinge obiectivele de rigiditate, rezistență și ductilitate.
Aceste consumuri în mod uzual au următoarea distribuție: 0.40….0.70mc/mp consum de beton, 45….60kg/mp armătură, cofraj 4…6 mp/mp consum de cofraj. La valorile de optim se ajunge în urma proiectării pe propunerea de arhitectură. De multe ori se menționează că standardele la noi dau consumuri mari, însă comparabil cu țările care au seism, într-o analiză de comparație cu Japonia, consumul de armătură pornește de 60…85(90)kg/mp, deci pe alocuri dublu față de al nostru. Aici poate fi și datorită frecvenței ridicate a cutremurelor pe care le au.
Dacă ar fi să transferăm financiar am avea: beton: 90…160e/mp, armătură: 80…110e/mp, cofraj: 115…173e/mp. Legat de cofraj se obțin costuri mai reduse când materialul este refolosit, ceea ce se întâmplă în mod uzual. Prețurile conțin și manoperă, ele au o valoare orientativă, sunt luate câteva repere din ce se găsește la anumiți furnizori. Astfel se ajunge la un cost variabil de 285…443 e/mp. La cest cost se adaugă alte costuri de realizare a investiției privind lucrările indirecte și profitul firmei de execuție.
La un preț mediu de vânzare de 1400e costul cu structura de rezistență poate varia de la 20%….31%. Rentabilitatea investiției este la un cost cu structura de rezistență de la 20…25%.
Respectarea standardelor oferă condiția minimă și optimă pentru investiție, respectiv consumuri minime de materiale. Dacă ne dorim standarde mai înalte, respectiv obiective superioare față de standardele actuale , cu certitudine valoarea inițială a investiției este mai ridicată.
Așa cum am menționat avantajul sistemului proiectat pe nivelul obiectivelor standard de cod este dat de valoarea inițială redusă de investiție, în FEMA P-58-7/ 2018, “Building the Performance You Need – A Guide to State-of-the-Art Tools for Seismic Design and Assessment”, link FEMA, un ghid american pentru aspecte generale de proiectare seismică, este relevat cel mai bine acest aspect al costului inițial, dar și riscurile.
fig. 1 Opțiunile de abordare ale unei investiții noi sau consolidări (imagine preluată din FEMA P-58-7/2018)
După cum se poate observa, acest ghid nu tratează doar problematica costului inițial și nevoia de profit a investiției, ci și costul pe alte tipuri de resurse. Din această perspectivă, observăm că pentru clădirile noi, proiectate în baza prevederilor de cod costurile de reparații după un cutremur important sunt similare cu cele inițiale.
Notă: evaluările sunt făcute în baza unui preț mediu în martie 2023.